De ce tot ce atinge Apple se transforma in aur

Cum a reusit Apple sa ne tina pe toti logati? Asta incercam sa aflam in continuare. Daca ne uitam un pic in urma, acum 25 de ani, tehnologia era un domeniu al tocilarilor. Masele mari de oameni nu se ingramadeau sa-si manifeste atasamentul pentru tehnologie. Dar cine rade acum? 

 

Tehnologia este azi extrem de sic si, in mare parte, aceasta transformare i se datoreaza lui Apple. Nu se intampla zilnic ca un barbat lung si subtire, cu inceput de chelie, sa domine scena tinand in mana un dispozitiv care clipeste, promitand ca acel obiect este singurul(a) telefon/music player/tableta cu statut de vedeta rock.

 

Si totusi Steve Jobs a facut asta si a demonstrat, o lansare de succes dupa alta, ca are atingerea lui Midas. 

 

In PR, Apple ne-a prins pe toti in capcana si ne-a facut consumatori, multora dintre noi fiindu-le greu sa-si imagineze ca pot intra pe net fara ajutorul unui iCeva.

 

Majoritatea strategiilor de PR se bazeaza pe utilizarea cat mai abila a abilitatilor de comunicare, pe redarea unor mesaje cat mai concrete. PR-ul Apple s-a asezat direct la polul opus: zapaceste, blocheaza si nu mai spune nimic. 

 

Stropiti asta cu multa reclama, adoratie si regie din plin si veti obtine singurul brand care este tolerat pentru magica sa putere de a induce in eroare. Orice alt brand ar fi excomunicat. Nu si Apple.

 

Sa luam, de exemplu, “accidentul” cu iPhone 5 de acum cateva saptamani. Singurul prototip disponibil lasat la bar. Pur si simplu.

 

Un ghinion similar a lovit compania si anul trecut, inainte de lansarea lui iPhone 4.

 

Desi Apple nu a declarat nimic, zvonurile s-au raspandit rapid. A pierdut Apple intentionat prototipul pentru a crea rumoare? A fost cumva un mod mai subtil de a spune “V-am copt-o si de data asta!"?

 

Chiar daca pierderea lui iPhone 5 a fost o alarma reala, nu conteaza foarte mult. In cuvintele lui P.T. Barnum: “Nu exista publicitate negativa”.

 

Intr-adevar, Apple a spart toate conventiile privitoare la strategia de media si de PR: in loc sa imblanzeasca presa cu o strategie de criza sau macar prin niste mesaje controlate, a lasat-o sa se hraneasca cu proprii copii, fara a spune nimic. Ceea ce incarca cu si mai multa greutate comunicatele rare date de Apple. Cand Apple vorbeste, noi ascultam.

 

Exemple notabile: compania a negat monitorizarea utilizatorilor de iPhone si iPad si chiar ca Steve Jobs ar suferi de vreo boala. Ambele situatii ar fi putut fi fatale unui alt brand.

 

Zvonurile privind lansarea de produse ne-au tinut, in mod magic, mintea ocupata. La sfarsitul lui aprilie, se vorbea despre monitorizare. La mijlocul lui mai se vorbea deja despre o noua lansare: o intoarcere cu 180 de grade in doar 15 zile.

 

Cand am inceput sa deschidem gura despre sanatatea lui Jobs, eram deja pana la genunchi in stirile despre iPad 2: starea de sanatate a CEO-ului a jucat un rol absolut secundar promisiunii ca viata ne va fi schimbata de iPad 2.

 

Daca Apple 1.0 se intinde de la fondarea companiei in 1976 pana la plecare din 1985 a lui Jobs si intoarcerea din 1997, Apple 2.0 - intre 1997 si 24 august 2011, ziua in care magicianul si-a anuntat demisia, Apple 3.0 incepe acum.