Factorii care modeleaza comportamentul clientilor pe social media

In cazul brandurilor, aceasta realitate este lege. Este important ca ele sa inteleaga ce se intampla pentru a sti sa-si implementeze campaniile de marketing care sa aiba si succes.

 

In mod traditional, brandurile erau in pozitia de putere: noi le dadeam informatiile personale iar ele controlau frecventa si intensitatea relatiei, cand si ce fel de continut sa ne ofere. Abia apoi noi puteam reactiona, implicandu-ne mai departe, ignorand mesajele sau intorcandu-ne spatele.

 

Balanta puterii s-a schimbat acum: putem accesa proactiv ultimele bucati de continut al oricarui brand, in orice moment si putem face asta anonim. Daca nu ne ridicam mana virtual (dand Like, Follow, comentand sau interactionand in vreun fel cu ceea ce vede,), brandul nu stie prea multe despre noi.

 

Exista, in randul potentialilor, trei tipuri de asteptari: asteptarea ca suntem in control (asupra modului si momentului in care consumam continutul de tip social), asteptarea ca brandul este mereu acecsibil si ca totul trebuie sa ne fie livrat rapid.

 

Toate aceste asteptari inseamna ca brandul nu mai este la putere. Nu se poate astepta sa faca o postare senzationala sau o aplicatie sexi si toti utilizatorii sa dea navala si clic. Succesul vine numai dupa ce intelege psihologia utilizatorului de retele de socializare si ceea ce-l motiveaza pe acesta sa actioneze.

 

Psihologia utilizatorului de social media se bazeaza pe anumiti factori determinanti pentru succesul unei campanii. Unii dintre acestia sunt evidenti, cum ar fi tonul si tipul de continut ales, cand si unde se posteaza si modul de prezentare al unei campanii. Dar mai sunt trei factori care sunt adesea trecuti cu vederea:

 

1. Egoul.

 

Frumusetea social media consta si in faptul ca poti vedea cati oameni au considerat campania demna de a o partaja cu colegii si prietenii. Dar se trece cu vederea un lucrur: numarul de share-uri nu este doar o functie care masoara asa-numitul reach.

 

Sharing-ul este motivat de egoul utilizatorului, este un exercitiu de personal branding, ceea ce inseamna ca nu conteaza intotdeauna ce share-uiesti, ci cui o faci. 

 

De aceea marketerii trebuie sa se gandeasca, cand fac campanii, daca au un continut care poate fi considerat de prietenii celui care share-uieste sau va fi vazut doar ca o pagina de manual corporatist.

 

2. Valoarea.

 

Multe campanii culmineaza cu un premiu. Punem semnul egal intre premiu si „valoare”. Dar cheia nu este sa livrezi valoarea, ci sa o cuantifici in beneficii latente pentru utilizatorii care se umplica. 

 

3. Efectul „diminetii de dupa”.

 

Ai lansat o campanie grozava. Dar, a doua zi, nimic nu mai este la fel de stralucitor. Motivul? Accesibilitatea si volumul urias de continut pe social media il fac pe utilizator sa se astepte tot timpul la ceva nou.

 

Este deci nevoie de campanii sustenabile care sa genereze interactiune si vizibilitate chiar si dupa ce s-a potolit buzz-ul initial.