Obiceiuri rele care stau intre tine si ceea ce-ti doresti

Trebuie, mai intai, sa ne reamintim ca cea mai mare piedica ne suntem noi si ca, atunci cand avem incredere ca vom reusi, chiar vom ajunge acolo unde ne propunem. Daca vrem sa devenim cine simtim ca suntem, dar nu reusim sa exprimam, e timpul sa trecem la actiune si sa facem cateva modificari.

Iata cateva obiceiuri pe care aproape ca nici nu le mai observam:

1. Pasim cu grija sa nu dam gres. Sunt parinti care si astazi nu-si lasa copiii desculti in iarba de frica sa nu se intepe. Stim insa, din experienta, ca eram plini de zgarieturi cand eram mici pentru ca ne traiam copilaria din plin. La asta se rezuma totul: la a-ti asuma riscuri si la a intelege ca orice nereusita este o lectie, nu un pas inapoi. Trebuie sa ne comportam tot timpul ca si cum am fi plini de curaj, chiar si atunci cand ne este teama.

2. Ii lasam pe altii sa decida in locul nostru. Uneori, cand ne simtim coplesiti, poate parea o adevarata usurare si chiar solutia cea mai buna sa lasam pe altcineva sa decida pentru noi. Cu toate acestea, sa nu uitam ca daca ne punem o zgarda in jurul gatului si dam lesa altcuiva, vom putea controla prea putin directia in care ne va trage cel care tine lesa.

3. Nu avem incredere in propriile dorinte. Nu are nicio importanta daca speri sa scrii o carte, sa gasesti perechea potrivita, sa incepi o afecere, sa te vindeci, sa inveti sa canti la un instrument sau orice altceva. Primul pas si, de regula, cel mai greu, este sa crezi ca visele tale sunt realizabile.

4. Acceptam influenta negativa a unor oameni din viata noastra. Se intampla uneori sa-i iertam pe unii oameni pentru ca ii vrem in viata noastra, iar alteori renuntam la ei pentru ca ne-am saturat. A ne lua astfel la revedere este un mod dureros de a rezolva o problema, insa este necesar sa facem asta din cand in cand.

5. Speram la o stare de bine permanenta. Adevarata fericire nu se gaseste in gandirea optimista, ci se impleteste cu realitatea, iar realitatea inseamna sa acceptam ca fericirea si nefericirea coexista. A incerca sa fim fericiti tot timpul ar insemna sa vrem sa fim un ocean care isi inalta valurile fara sa le mai coboare vreodata.