Nike, in criza de imagine?

Cele trei arme pe care Nike le foloseste in arsenalul sau de marketing sunt:

1. Logo-ul Nike care apare pe echipamentele si accesoriile sportive. Logo-ul este strategic plasat pentru a fi vizibil in timp ce atletii participa la evenimente televizate sau apar in poze prin reviste si ziare.

 

2. Focalizarea pe sportivii cei mai buni, cum ar fi legenda baschetului Michael Jordan.

 

3. Crearea unor reclame care au devenit stiri pentru ca media sa le promoveze gratuit si sa se dea nastere fenomenului de viralitate.

 

Aceasta strategie de baza a functionat pana acum. Dar lucrurile nu mai sunt atat de roz, caci „sportivul erou” ales de Nike nu s-a mai comportat la nivelul asteptat. Vorbim de Michael Vick, Tiger Woods, Kobe Bryant, Marion Jones, Alex Rodriquez si, cazurile cel mai recente, Lance Armstrong si Oscar Pistorius. 

 

In efortul de a diminua pagubele in departamentuld e imagine, Nike s-a departat de Lance Armstrong si a suspendat contractul cu Pistorius. Si, pentru Tiger si Kobe nu au luat droguri si nici nu sunt acuzati de crima, Nike a ramas alaturi de ei, iar efectele negative asupra companiei au fost minime. Timpul si evolutiile sportive bune i-au ajutat pe acestia doi sa aline ranile trecutului.

 

Toate aceste situatii arata insa cate probleme apar odata cu asocierea unui brand de numele unui sportiv cunoscut. Contrar a ceea ce cred fanii inflacarati, eroii sunt si ei oameni. Desi se simt invincibili, datorita succesului sportiv, iar ego-ul lor creste pe masura, gresesc si o fac in stil mare. In plus media e intotdeauna la panda pentru a exacerba proportiile dezastrului. 

 

Tocmai de aceea unele branduri aleg mascote: mascotele nu imbatranesc, nu fac rele, nu trag numele companiei in scandaluri.

 

Deocamdata Nike a ales sa continue cu strategia de punere in lumina reflectoarelor a eroului, asumandu-si riscul unor scapari. Cat va mai functiona?

 

 

sursa foto: www.sxc.hu