Suntem mai putin frumosi decat credem

Despre ce era vorba? Un specialist portretist din cadrul FBI desena chipul unei persoane pe care n-o putea vedea conform indicatiilor acesteia. Apoi desena aceeasi persoana conform sugestiilor facute de o alta persoana care socializase cu prima. 

 

Spre uimirea si bucuria tuturor, femeile participante la studiul de caz si-au dat seama ca potretele facute pe baza descrierilor celorlalte persoane le arata mult mai frumoase. „Esti mai frumoasa decat crezi” este afirmatia de final a spotului.

 

Ideea este extrem de atragatoare. Poate ca multe femei sunt nemultumite de felul in care arata. Ar fi senzational sa se aplice peste tot efectul „ratusca cea urata”.

 

Din pacate, ceea ce sugereaza Dove nu este adevarat. Cercetarile departamentelor de psihologie ale Universitatii din Chicago si ale celui de la Universitatea din Virginia au demonstrat ca, de fapt, ne vedem mai aratosi decat suntem. 

 

Cercetatorii au luat poze ale participantilor la studiu si, folosind o procedura computerizata, au creat niste variante mai putin atragatoare ale acelor poze, dar si unele mai atragatoare. Participantilor li s-a spus atunci ca li se vor arata niste poze, dintre care unele sunt originale, iar altele sunt modificate. Ati ghicit, maojoritatea a indicat ca fiind originalul poza modificata inspre „bine”.

 

Nicholas Epley si Erin Whitchurch, coordonatorii studiului, au precizat ca aceste idei preconcepute sunt manifestate de oameni pentru ei insisi, nu pentru straini. 

 

Cand a venit vorba despre identificarea pozei adevarate a unei persoane pe care o cunoscusera fugar cu ceva vreme in urma (tot ca paret a studiului), respondentii au ales varianta corecta.

 

Psihologic vorbind, oamenii recunosc mai repede obiectele care se portivesc reprezentarii lor mentale ale acelor obiecte. Cu alte cuvinte, chiar cred despre ei insisi ca sunt mai frumosi.

 

Majoritatea oamenilor cred ca se situeaza peste medie, ceea ce este statistic imposibil. De exemplu, 93% dintre soferi cred ca sunt mai buni decat media. Oamenii sunt si nerealist de optimisti in ceea ce priveste riscurile propriei sanatati in comparatie cu a altor persoane. Asa-i ca vi se pare ca voi va imbolnaviti mai greu de gripa? 

 

Este vorba de asa-numitul proces de auto-glorificare. Daca lasam sa se intrevada ca avem trasaturi dezirabile, ne descurcam mai bine in mediul social. Oamenii pot sa incerce sa-i pacaleasca pe ceilalti in legatura cu trasaturile lor, dar inducerea in eroare are doua mari dezavantaje. In primul rand, este taxata cognitiv, caci „amagitorul” are in minte doua reprezentari contradictorii ale realitatii: starea actuala a lucrurilor si amagirea. Rezulta o incarcatura cognitiva care reduce performanta altor functii cognitive. In al doilea rand, oamenii sunt buni la identificarea amagirii si au reactii emotionale negative fata de cei care ii amagesc. 

 

Din moment cei ce se auto-glorifica chiar cred ca au trasaturi dezirabile, ei se pot promova fara a trebui sa minta. Nu mai apare niciun conflict si creste si increderea de sine. 

 

Cercetatorii au arata ca increderea de sine joaca un rol important in alegerea liderilor si partenerilor de viata. 

 

Premiza Dove este gresita. Dar nu este un lucru atat de rau sa crezi ca esti mai frumos decat in realitate.